Cea mai frecventă întrebare în discuțiile despre platooning este: cât de aproape ar trebui să se apropie vehiculele unul de altul? Din punct de vedere aerodinamic, răspunsul pare simplu: pe măsură ce distanța se scurtează, zona de siaj în care circulă vehiculul din spate se intensifică, iar câștigul de rezistență crește. În operarea reală, însă, ecuația este mult mai stratificată.
Cele două fețe ale distanței
La distanțe foarte scurte, aerul de răcire a motorului vehiculului din spate scade, câmpul vizual al senzorilor se îngustează, iar marja de siguranță în scenariile de frânare se subțiază. Pe măsură ce distanța crește, aceste riscuri se reduc; însă pătrunderea altor vehicule între ele (cut-in) devine mai ușoară, iar fiecare separare anulează câștigul convoiului până la reformarea acestuia. De aceea, în practică, obiectivul nu este o singură cifră ideală, ci o bandă de distanță dinamică, gestionată în funcție de drum, trafic și condițiile meteo.
Alte variabile care influențează câștigul
- Viteza de croazieră: câștigul este semnificativ la viteză mare, deoarece rezistența aerodinamică crește cu pătratul vitezei
- Lungimea convoiului: vehiculele din mijloc beneficiază cel mai mult de efectul bidirecțional
- Geometria vehiculului: combinațiile de tip cutie, cisternă și lowbed produc profiluri de siaj diferite
- Vântul lateral: deplasează zona de siaj și erodează câștigul
Rezumatul onest este acesta: câștigul din platooning este real și măsurabil; însă nu există o cifră de catalog. Lecția pe care literatura aerodinamică o oferă pentru echipamentele montate pe vehicul este valabilă și aici: decizia trebuie să se bazeze pe date colectate în condiții similare propriei rute și profil de viteză.
Surse
- Van Raemdonck, G. M. R. & Urila, I. (2019). A Study in Options to Improve Aerodynamic Profile of Heavy-Duty Vehicles in Europe. Sustainability, 11(19), 5519. DOI: 10.3390/su11195519